Povara tot mai mare a bolilor netransmisibile, determinată de îmbătrânirea populației și de inechitățile crescânde în sănătate, impune o schimbare fundamentală a modului în care sunt organizate serviciile și îngrijirile medicale și sociale. O mai bună conectare între sistemul de sănătate și cel social ar putea răspunde acestor provocări – dar cum poate fi realizată?
Simpozion la Swiss TPH, Basel
Pe 2 septembrie 2025, Institutul Elvețian de Sănătate Publică și Tropicală (Swiss TPH) din Basel a găzduit simpozionul „Îngrijiri integrate, centrate pe oameni”. Evenimentul a reunit peste 80 de practicieni, experți și cercetători din domeniul medical și social, din administrația publică și sectorul privat, care au venit din mai multe țări europene, inclusiv din Republica Moldova.
Participanții au discutat despre potențialul instrumentelor digitale în îmbunătățirea coordonării îngrijirilor oferite în sistemul de sănătate și cel social, au prezentat modele inovatoare de management al bolilor netransmisibile și cronice și au împărtășit experiențe ale pacienților și furnizorilor de servicii.
Povara bolilor netransmisibile
Bolile netransmisibile și cronice – precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, reumatismul, bolile genetice sau cele de sănătate mintală – reprezintă principala cauză de dizabilitate și deces la nivel mondial.
Oamenii afectați de aceste boli și cei cu dizabilități se confruntă adesea cu nevoi complexe, care necesită îngrijire pe termen lung sau chiar pe tot parcursul vieții. De aceea, cooperarea strânsă între personalul medical, serviciile sociale, autoritățile publice locale și familiile pacienților este esențială.
„Prin simpozionul de astăzi reunim experți elvețieni și internaționali din cercetare, sănătate, sectorul public și privat, precum și reprezentanți ai pacienților, pentru a stimula dialogul și a alinia eforturile între sectoare, discipline și țări”, a declarat Jana Gerold, lideră de proiect la Swiss TPH și membră a comitetului de organizare.
Inovații digitale și politici publice
Participanții au împărtășit experiențe din contexte locale, naționale și internaționale – de la inițiative cantonale din Elveția la proiecte inovatoare din Brazilia, Kosovo, Moldova, Tanzania și Ucraina.
Experții au subliniat că sistemele fragmentate trebuie conectate și că pacienții și furnizorii trebuie implicați mai activ în definirea viitorului îngrijirilor.
„Una dintre principalele provocări cu care ne confruntăm este lipsa datelor privind îngrijirea centrată pe oameni. Totuși, orientarea spre oameni este fundamentală pentru a asigura că sistemele de sănătate răspund nevoilor reale, valorilor și preferințelor populației și, în cele din urmă, contribuie la atingerea acoperirii universale cu servicii medicale”, a declarat João Breda, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Unii vorbitori au prezentat inovațiile digitale ca factori-cheie, alții au accentuat necesitatea reformelor de politici pentru a depăși fragmentarea, a stabili ghiduri clinice și a prioritiza prevenția, reducând astfel numărul persoanelor afectate de boli cronice.
Rolul Swiss TPH
Swiss TPH, împreună cu Centrul din Basel pentru Economie în Sănătate, desfășoară cercetări independente privind primul model de îngrijiri integrate din Elveția – „Réseau de l’Arc”, lansat în 2024 în cantonul Jura.
Acesta reunește asiguratori, furnizori de servicii și autorități publice, depășind granițele tradiționale ale sistemului elvețian de sănătate. Pacienții beneficiază de trasee coordonate de îngrijire, inclusiv prevenție, management al bolilor și sprijinul unui coordonator dedicat.
În paralel, în numele Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Swiss TPH implementează proiecte de îngrijiri integrate, centrate pe oameni, în Kosovo, Moldova și Ucraina.
Experiența Republicii Moldova
Un exemplu de practică inovatoare din Europa de Est este modelul de Asistență Comunitară Integrată (ACI), dezvoltat și pilotat în Republica Moldova.
Implementat de proiectul moldo-elvețian „Viață sănătoasă”, în parteneriat cu Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, acesta conectează asistența medicală primară,sănătatea publică cu serviciile sociale la nivel comunitar, în colaborare cu autoritățile locale.
Rezultatele pilotării arată exemple pozitive de cooperare intersectorială și de responsabilizare a administrației locale.
„Prin pilotarea modelului de îngrijiri comunitare integrate, am demonstrat că sănătatea oamenilor nu poate fi gestionată doar în cabinetul medical. Este nevoie de implicarea serviciilor sociale și a autorităților publice locale pentru a răspunde cu adevărat nevoilor complexe ale pacienților cu boli netransmisibile și cronice. Acesta este pasul care transformă îngrijirea dintr-un act individual într-un efort comun”, a declarat Ala Curteanu, lidera proiectului „Viață sănătoasă”.
Perspectiva pacienților
O sesiune de discuții a adus în prim-plan vocea pacienților.
„Trăind cu artrită și osteopenie, am văzut cum diferiți specialiști din același spital adesea nu colaborează. Ceea ce contează cel mai mult pentru pacienți este tratamentul coordonat și faptul de a fi întrebați ce este cu adevărat important pentru ei”, a spus Judith Safford de la RheumaCura, fundație pentru cercetare centrată pe pacienți în domeniul bolilor reumatice și musculo-scheletice.
„Trăim vremuri cu bugete în descreștere și trebuie să reprioritizăm și să investim acolo unde este cel mai eficient și mai rentabil. Sprijinirea sistemelor de sănătate integrate și consolidarea asistenței medicale primare sunt esențiale – dar trebuie să abordăm și determinanții mai largi ai sănătății, precum migrația sau nutriția”, a adăugat Erika Placella, reprezentanta SDC.
Expoziția „Lucruri de zi cu zi”
Simpozionul a găzduit și expoziția mobilă „Lucruri de zi cu zi: Viața cu o afecțiune cronică”, care a prezentat obiecte personale și portrete ale pacienților și îngrijitorilor din Kosovo, Moldova, Elveția și Ucraina.
De la stilouri cu insulină până la fotografii de familie, fiecare obiect a ilustrat provocările invizibile, adaptările și reziliența celor afectați de boli cronice.
Republica Moldova a fost reprezentată prin două povești emoționante:
- „Manuscrisul vieții mele” – Gheorghe Zolotco, 83 de ani, pacient, fost președinte de colhoz, satul Ohrincea, raionul Criuleni.
- „Fotografia care îmi dă putere” – Maria Nicolai, 73 de ani, profesoară și psiholog, îngrijitoarea soțului său, din satul Ciuciuleni, raionul Hîncești.
Explorează expoziția virtuală: aici